Despre Bucuresti

1.Prezentare
Capitala Romaniei este situata in Campia Valaha, unde nici o forma de relief nu o evidentiaza. Pare usor sa nu-ti placa acesta metropola balcanica cu blocaje in trafic, cu cladiri nepotrivit alaturat si aranjate. Unui vizitator ii va lua timp si va avea nevoie de o vreme favorabila pentru a fi cucerit de faramecul orasului Bucuresti. Iubitorii de arta pot fi usor multumiti cu muzeele extraordinare, cu bisericile deosebite sau palatele sale neoclasice. Ca un pod invizibil ce leaga Orientul de Occident sau ca un fost mic Paris care se vedea minunat, Bucurestiul este un oras aparte, care nu are nevoie de comparatii sau asemanari pentru a defini personalitatea.

Puncte de reper: Bucurestiul este impartit in 6 sectoare. Infratite cu arondismentele din Paris. Piata Unirii este situata in centru intre cartierul istoric (Calea Victoriei, Lipscani si Centrul Civic). Traficul rutier este deficitar fiind preferata deplasarea pe jos sau cu metroul. La nord de zona aglomerata sunt situate aeroporturile.

Locurile de parcare: Locurile de parcare sunt mult prea putine pentru numarul masinilor ce sunt in continua crestere. Persoanele care vin aici cu masina isi lasa automobilele in parcarea hotelului sau in parcare cu plata.

Obiective turistice importante: Palatul Parlamentului, Muzeul Taranului Roman, Muzeul National de Arta, Centrul Civic si cartierul Lipscani.

Planificarea calatoriilor: Ideal pentru a vizita Bucurestiul sunt lunile de primavara si toamana. Vara, metropola se transforama intr-un cuptor, iarna apar temperaturi joase sub un cer gri care domina un tablou pictat in tonuri reci.

Recomandari pentru copii: Parcuri, stranduri, plimbari cu barca, diferite jocuri, teatrul Tandarica, Gradina Zoologica, sau Muzeul de Istorie Naturala.

2. Informatii istorice
Urmele lasate de populatia getodaca ne indica primele semne umane pe acest teritoriul care dateaza din anii 70 i.h. In secolul XIV documentele ne arata ca drumurile comerciale se intalneau intr-o cetate situata pe Dambovita (rau al carui nume de origine slava inseamna frunza de stejar.) Prima mentiune oficiala a Bucurestiului dateaza de pe vremea lui Vlad Tepes prin semnarea unui edict in anul 1459. Conform legendei denumirea orasului ar deriva de la Bucur, un cioban care si-a construit o coliba si un sanctuar pe malul Dambovitei in sec XIV.
Pentru a proteja rutele comerciale Vlad Tepes a ridicat o cetate tinand cont ca in apropiere se afla Targovistea capitala Valaha din acele vremuri. Apreciat deopotriva de voievozi si de negustori, in anul 1659 Bucurestiul devine definitiv capitala Valahiei. In acea vreme asezarea numara undeva in jur la 25.000 de locuitori. Fiecare domnitor se straduieste sa-si lase amprenta prin ridicarea palatelor, manastirilor sau diferite edificii. Semn al puterii, Curtea veche este extinsa si infrumusetata de Constantin Brancoveanu.

Foto curtea veche

In ciuda cutremurelor de pamant, a invaziilor turcesti, tataresti sau rusesti, Bucurestiul prospera datorita schimburilor comerciale intre Orient si Occident. Vremurile capitalei aflate la Iasi vor apune, Bucurestiul luand-i locul transformandu-se intr-o capitala de avengura, prin unirea principatelor romane in secolul XIX. Orasul se modernizeaza rapid indeosebi in timpul domniei lui Ioan Cuza, fiind modernizat cu drumuri noi si cladiri simbolice (ce inlocuiesc Curtea Domneasca). Se construiesc multe hanuri ce adapostesc negustorii ce veneau din Armenia sau Europa Centrala. Boierii care aveau o stare materiala mai buna isi construiesc case somptuoase. Pe data de 26 martie 1881, odata cu incoronarea regelui Carol I Bucurestiul devine capitala regala. In acel moment capitala avea 170.000 locuitori.
In ciuda conflictelor de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX Bucurestiul isi sporeste considerabil dimensiunile. Industrializarea atrage taranii care devin muncitori si romii eliberati recent din sclavie. Populatia saraca si numeroasa se comaseaza catre periferie, unde in sunetul tarafurilor tiganesti se concetreaza pe exploatarea micilor oportunitati. In acest timp, arhitecti europeni si romani infrumuseteaza Bucurestiul cu cladiri importante, suportate de patura instarita a societatii.

Ion Mincu se bazeaza pe stilul brancovenesc in cazul cladirilor neoromanesti precum: Institutul de Arhitectura, Casa Doina). Paul Gottereau ridica palate neoclasice (Palatul C.E.C.-ului, Palatul Regal, Palatul Cotroceni), Albert Galleron va realiza Ateneul Roman, iar Luis Blanc, Palatul Ministerului Agriculturii. Se nascuse Bucurestiul, Parisul Balcanilor sau Micul Paris. Artistii si intelectualii vremurilor se intalneau la Ateneu, la Capsa sau la braseria Caru cu Bere. Comerciantii si diplomatii straini umpleau marile hoteluri sau se plimbau pe aleile parcului Cismigiu. Cultura romaneasca este in plina ascensiune cu muzica lui Enescu, sculpturile lui Brancusi, scrierile lui Istrati, romananii luand exemplul cercurilor culturale din Paris. Chiar si dupa ala doilea razboi mondial legatura se va prelungi ( E. Cioran, G. Luca, E. Ionesco, V. Brauner.) ca dovada fiind cimitirul Montparnasse, loc unde sunt inmormantati multi expatriati. Sfarsitul acestei epoci de aur vine odata cu inceperea celui de al doilea razboi mondial, iar cutremurul din 1940 si delirul urbanistic al lui Ceausescu distrug imaginea eleganta a Bucurestiului. Micul Paris devine astfel o legenda. In 1918 populatia Bucurestiului era de 380.000 de locuitori, iar in 1950 putin peste 1.000.000. Apar cartiere noi de blocuri ce incercuiesc vechiul oras (Titan, Pantelimon, Militari, etc.) inghitind satele din imprejurimi, luand chiar si numele lor. Un cutremur devastator are loc in 1977, luand viata a 1500 de oameni si distrugand cartiere intregi. Acesta este momentul in care Nicolae Ceausescu foloseste ocazia pentru a lansa proiectul Centrul Civic, punand in miscare armate de buldozere. Cartierul s-a dorit un model ce trebuia sa  grupeze organele puterii, demnitarii de partid si sa  situeze Bucurestiul printre capitalele viitorului. Sub aceasta acoperire au fost inghitite cartiere istorice, locuinte neoclasice, case seculare, 25 de biserici (printre care si Manastirea Vacaresti) sau sinagogi. Mircea Cartarescu spunea in Orbitor: As fi dat orice sa locuiesc in una dintre aceste case, cat mai veche si mai bizara posibil, in locul cotetelor anonime in care mi-am petrecut aproape toata viata.

75 000 de locuitori vor popula cartierele de beton (exemplul Drumul Taberei ) abandonand mii de caini ce latrau in linistea noptilor. In 1989 revolutia intrerupe complet programul, cladirile model nu contin nimic spectaculos iar scheletele unor constructii imense, (Biblioteca Nationala, Casa Radio) raman neocupate. Fiind o mostenire incomoda, aceste imobile sunt mai mult sau mai putin exploatate. Se prefera ridicarea unor blocuri moderne de birouri, se construiesc hoteluri de lux si cartiere rezidentiale sofisticate. Bucurestenii nu profita deloc de aceasta renovare dar sunt nevoiti sa suporte blocaje in trafic, strazi secundare desfundate si inundatii. Pentru mai multe detalii va recomandam sa vizitati Muzeul Municipiului Bucuresti (Itinerarul D) pentru a intelege mai bine evenimentele si schimbarile care au avut loc in a doua jumatate a secolului XX.

Bucurestiul este un oras in care fotbalul este iubit, microbistii sunt peste tot, sambata orasul este impartit in patru ( Steaua, Rapid, Dinamo si Sportul Studentesc, cluburi cu istorie si stadioane proprii).


 

Cazare Bucuresti - vedeti lista completa cu pensiuni si hoteluri din Bucuresti