Localitate montana, situata la poalele Hasmasului Mare, pe versantul sudic al Muntelui Negru, Izvoru Muresului este o statiune recreativa, de interes local, ce si-a primit numele de la izvoarele raului Mures, aflate pe teritoriul localitatii. Din punct de vederea administratv acesta apartine de localitatea Voslabeni. Izvorul Muresului este o localitate situata la o altitudine de 880 m fata de nivelul marii. Statiunea dispune de un izvor turistic al Muresului la poalele muntelui Gretes, la altitudinea de 866 m – datorita accesului facil, dar specialistii precizeaza, ca izvoarele adevarate sunt sus, la 1350 m altitudine pe versantul sud-vestic al Muntelui Negru in apropierea Varfului Fagului, localnicii, cunoscandu-l sub diferite denumiri cum ar fi: paraul Varului, paraul Bacs (Baci) sau paraul Forika. Originea denumirii Mures provine din cuvintele celtice muor= mlastina, balta si acha=rau. Bazinele intramontane ale Ciucului si Ghiurgheului sunt legate de pasul Gretes (sau Mures), fiind si o granita naturala intre masivele Harghitei si Giurgeu, desi din punct de vedere geologic virful Gretes nu este de origine vulcanica, ca restul muntilor Harghitei. Statiunea de tineret Izvoru Muresului reprezinta un centru de recreere de tineret ce ofera numeroase facilitati turistice, statiunea dispunand de partie de schi ce in prezent se afla intr-un amplu proces de modernizare. Statiunea este accesibila atat pe sosea cat si pe calea ferata. Statia de cale ferata reprezinta punctul cel mai inalt (850 m) a caii ferate circulare ce strabate Secuimea. Drumul national DN 12 este strada principala a localitatii fiind paralela cu albia Muresului si trece peste acesta numai in locul numit Poiana Popii loc cunoscut ca si Podul cel Stramb.
Comuna Izvoru Mureșului a luat ființă în anul 1937, în conformitate cu dispozițiile Jurnalului Consiliului de Miniștri nr. 1787 din 7 iulie 1937 și era alcătuită din cătunele Boteni, Tincani dezlipite de la comuna Valea–Strîmbă, cătunul Mureș Izvor dezlipit de la comuna Tometi Ciuc, precum și din cîteva case
dezlipite de la comuna Voșlobeni (azi Voșlăbeni). În anul 1940 comuna Izvoru Mureșului a fost desființată, iar cătunele sale au fost alipite din nou la
comunele arătate mai sus. În anul 1945 a fost din nou reînființată, ca apoi în anul 1967, prin noua reorganizare teritorială a Romîniei, aceasta să treacă la comuna Voșlăbeni.
